Sectorul construcțiilor și montajului implică investiții majore și numeroase riscuri - de la accidente pe șantier, până la calamități naturale sau erori de execuție. Firmele de construcții, dezvoltatorii, subcontractorii și autoritățile publice se confruntă cu potențiale pierderi financiare semnificative dacă ceva nu merge conform planului. Pentru a proteja aceste investiții și a asigura continuitatea proiectelor, există o serie de asigurări specializate în domeniul Engineering/Construction. 

Contractors’ All Risks (CAR) - Asigurarea tuturor riscurilor pentru constructori

Scopul asigurării: Polița Contractors’ All Risks (CAR) acoperă lucrările de construcție în curs de execuție împotriva tuturor riscurilor accidentale neprevăzute. Este o asigurare de tip „toate riscurile” destinată proiectelor de construcții civile (clădiri, drumuri, poduri etc.), oferind protecție atât pentru daunele la lucrarea asigurată, cât și (de obicei) pentru răspunderea civilă față de terți pe durata șantierului. Practic, CAR asigură că, în caz de incident, fondurile investite în construcție nu sunt pierdute, permițând continuarea proiectului fără a afecta grav bugetul antreprenorului sau al beneficiarului.

Riscuri acoperite: Polița CAR acoperă orice daune materiale neașteptate care afectează lucrările în derulare, cu excepția celor excluse explicit. Printre riscurile tipice acoperite se numără: incendii și explozii, fenomene naturale precum furtuni, grindină, inundații sau alunecări de teren, prăbușiri parțiale ale construcției în execuție, erori accidentale de execuție sau de manoperă (în limitele condițiilor poliței), furtul sau vandalismul materialelor de pe șantier. De asemenea, majoritatea polițelor CAR includ și o secțiune de răspundere civilă față de terți, acoperind daunele provocate accidental unor persoane ori bunuri din vecinătatea șantierului (de exemplu, clădiri sau mașini avariate de activitatea de pe șantier).

Exemple în Republica Moldova: Pentru un proiect de construcție a unui bloc de locuințe în Chișinău, asigurarea CAR ar acoperi eventuale evenimente precum un incendiu izbucnit pe șantier sau prăbușirea accidentală a unui perete în timpul construcției. În cazul construirii unei șosele sau a unui pod finanțat public, o ploie torențială sau o viitură care distruge parțial lucrările ar fi, de asemenea, riscuri acoperite de CAR. Astfel de polițe au fost folosite la proiecte majore de infrastructură - de exemplu, reabilitarea drumurilor naționale sau construcția unei arene sportive - pentru a garanta că lucrările pot continua chiar și după un dezastru, fără costuri insuportabile pentru constructor sau autoritatea contractantă.

Cui i se adresează: Asigurarea CAR este în special destinată antreprenorilor de construcții (contractori generali) și dezvoltatorilor, însă poate fi încheiată și în numele beneficiarului (investitorului) sau împreună de către toți partenerii implicați. De asemenea, subcontractorii importanți pot fi co-asigurați pe polița CAR. Practic, oricine are interes în finalizarea cu bine a construcției - constructori, dezvoltatori imobiliari, autorități publice finanțatoare - beneficiază de pe urma unei astfel de asigurări.

De ce este necesară asigurarea: În Republica Moldova, deși legea nu impune în mod general asigurarea de șantier, multe contracte de lucrări (inclusiv cele bazate pe condițiile FIDIC) și proiectele finanțate de instituții internaționale o cer explicit. Asigurarea CAR protejează bugetul proiectului: dacă survine un dezastru, costurile de refacere sunt suportate de asigurător, nu de constructor sau beneficiar. 
De asemenea, oferă liniște financiară investitorilor și creditorilor - băncile sau organismele financiare preferă ca proiectele să fie asigurate, pentru a se asigura că un incident nu va împiedica finalizarea construcției. Nu în ultimul rând, CAR asigură conformitatea contractuală, evitând întârzieri și penalizări cauzate de evenimente neprevăzute.

Avantajele față de lipsa asigurării: Fără o poliță CAR, orice incident pe șantier poate duce la întreruperea lucrărilor pe termen nedeterminat, în timp ce părțile implicate încearcă să găsească fonduri pentru reparații. Acest lucru poate crește exponențial costul final al proiectului și poate genera litigii între antreprenor și beneficiar cu privire la responsabilitate. Prin contrast, cu asigurare, există fonduri imediat disponibile pentru remedierea pagubelor, permițând reluarea rapidă a construcției și evitând dispute prelungite. Practic, o asigurare CAR transferă riscul financiar al catastrofelor de pe umerii companiei de construcții către asigurător, protejând astfel profitabilitatea și reputația constructorului.

Erection All Risks (EAR) - Asigurarea tuturor riscurilor de montaj

Scopul asigurării: Erection All Risks (EAR) este o poliță similară cu CAR, însă specializată pentru proiecte de montaj și instalare de echipamente industriale. Dacă CAR se concentrează pe construcții civile, EAR acoperă riscurile asociate erecției (montării) structurilor metalice, instalațiilor tehnologice, utilajelor grele și altor echipamente în cadrul proiectelor industriale sau infrastructurale. Practic, asigurarea EAR protejează întreg procesul de montaj al unei fabrici, centrale electrice, stații de telecomunicații, linii de producție etc., de la livrarea și asamblarea componentelor până la punerea în funcțiune.

Riscuri acoperite: Polița EAR acoperă, în mare parte, aceleași tipuri de evenimente ca o poliță CAR, adaptate contextului de montaj: avarii accidentale în timpul instalării echipamentelor, cum ar fi prăbușirea sau alunecarea accidentală a unui utilaj în timpul ridicării cu macaraua, căderea unei piese grele în timpul montării, incendii sau explozii pe parcursul lucrărilor de montaj, fenomene naturale (furtuni, inundații, cutremure) care afectează instalațiile în curs de montare, precum și erori umane neintenționate la asamblare care conduc la deteriorarea echipamentelor. De asemenea, multe polițe EAR includ acoperire de răspundere civilă față de terți, similar cu CAR, pentru daune cauzate unor terțe persoane ori bunuri din proximitatea șantierului de montaj (de exemplu, dacă în timpul montării unei turbine, aceasta se răstoarnă și avariază clădiri vecine).

Exemple în Republica Moldova: Un exemplu relevant ar fi instalarea unei noi linii de producție într-o fabrică sau montajul unei turbine eoliene ori al unui transformator de mare putere într-o stație electrică. Dacă în timpul montajului apare un accident - de pildă, o macara se răstoarnă și deteriorează echipamentul scump pe care îl ridica - asigurarea EAR ar acoperi costurile de reparare sau înlocuire a utilajului avariat. La fel, în proiecte precum construcția unei centrale termice sau extinderea unei uzine în Moldova, unde se aduc și montează cazane industriale, generatoare și alte instalații, o poliță EAR protejează investiția în aceste echipamente pe durata montării lor.

Cui i se adresează: Asigurarea EAR se adresează antreprenorilor de montaj industrial, companiilor de inginerie care instalează echipamente tehnologice, constructorilor implicați în proiecte industriale complexe, precum și beneficiarilor/proprietarilor acestor proiecte. De obicei, contractantul principal responsabil de montaj (sau consorțiul de firme) va încheia polița EAR, dar beneficiarii (investitorii) pot fi desemnați co-asigurați, având astfel certitudinea că investiția lor este protejată. Și subantreprenorii specializați (de exemplu, firme de montaj utilaje sau instalații electrice) pot fi incluși, asigurarea acoperind întreg lanțul de participanți.

De ce este necesară asigurarea: Proiectele de erecție și montaj implică echipamente de obicei foarte scumpe, adesea importate și unice ca specificații. O singură greșeală sau un ghinion - precum căderea unui utilaj de mare tonaj - poate cauza o pierdere financiară enormă și întârzieri semnificative ale proiectului. De multe ori, finanțatorii și partenerii insistă pe existența unei polițe EAR, mai ales când vine vorba de investiții strategice (centrale electrice, fabrici, infrastructură energetică), pentru a-și proteja interesul. Asigurarea este necesară și din perspectiva garanțiilor contractuale: constructorul/antreprenorul demonstrează astfel beneficiarului că are un mecanism de despăgubire în caz de incidente, ceea ce poate fi chiar o condiție pentru adjudecarea contractului.

Avantajele față de lipsa asigurării: Fără asigurare EAR, orice defecțiune sau accident în timpul montajului ar pune întreaga povară financiară pe umerii antreprenorului și ar putea duce la litigii complexe cu furnizorii de echipamente sau cu beneficiarul pentru a stabili vinovăția. În plus, proiectul ar suferi întârzieri lungi până la găsirea fondurilor necesare înlocuirii echipamentelor distruse. Cu o poliță EAR, însă, despăgubirea este disponibilă rapid, permițând comandarea imediată a unui echipament nou sau repararea celui avariat, minimizând astfel timpii morți și penalizările pentru depășirea termenelor. Totodată, asigurarea reduce tensiunile între părți: nu mai este esențial “cine e de vină” pentru incident în faza imediată, deoarece polița acoperă dauna (urmând ca eventual asigurătorul să recupereze ulterior de la părțile responsabile, dacă e cazul), permițând tuturor să se concentreze pe finalizarea cu succes a proiectului.

Contractors’ Plant & Machinery (CPM) - Asigurarea utilajelor de construcții

Scopul asigurării: Contractors’ Plant & Machinery (CPM) este o asigurare dedicată utilajelor și echipamentelor de șantier folosite de constructori. Practic, funcționează similar cu o asigurare CASCO pentru autovehicule, însă este concepută special pentru buldozere, excavatoare, macarale, încărcătoare, concasoare, generatoare și alte utilaje esențiale în construcții și montaj. Scopul poliței este de a proteja aceste echipamente valoroase de daunele accidentale sau furt, asigurând continuitatea lucrărilor chiar dacă un utilaj se defectează sau este avariat într-un incident.

Riscuri acoperite: Asigurarea CPM oferă acoperire pentru avarii neașteptate sau accidente care provoacă daune utilajelor asigurate. Printre riscurile tipice acoperite se numără: erorile de operare sau manevrare neglijentă a utilajelor de către angajați, evenimente naturale precum furtuni violente, grindină, inundații sau alunecări de teren care afectează utilajele pe șantier, incendiu sau explozie care cuprinde echipamentele, furtul prin efracție sau tâlhărie (furt calificat al utilajelor ori componentelor acestora), precum și coliziuni ori răsturnări - de exemplu, răsturnarea accidentală a unui excavator sau ciocnirea unui utilaj de construcții cu alt echipament sau cu structuri din șantier. Polița poate acoperi utilajele atât în timpul funcționării pe șantier, cât și atunci când sunt staționate. În schimb, sunt excluse uzura normală, lipsa întreținerii periodice, defectele de fabricație și daunele survenite în timpul transportului utilajelor (pentru care există polițe separate de tip Cargo, dacă e cazul).

Exemple în Republica Moldova: În industria construcțiilor din Moldova, companiile de profil dețin numeroase utilaje scumpe. De exemplu, o firmă care construiește o autostradă va folosi excavatoare și compactoare grele - dacă unul dintre acestea se defectează grav din cauza unui accident (cum ar fi căderea într-un șanț nesemnalizat ori răsturnarea pe un teren instabil), asigurarea CPM ar acoperi costul reparației capitale sau înlocuirea echipamentului. Alt exemplu: pe un șantier din Chișinău, o macara turn ar putea fi avariată de o rafală puternică de vânt; cu o poliță CPM, dauna este despăgubită, astfel încât compania poate închiria rapid o altă macara sau o poate repara, evitând oprirea șantierului pentru mult timp. În lipsa asigurării, asemenea incidente ar însemna cheltuieli majore neprevăzute, posibil peste posibilitățile financiare ale firmei, și blocaje ale proiectelor.

Cui i se adresează: Polița CPM este destinată constructorilor și antreprenorilor care dețin (sau închiriază) utilaje de construcții, firmelor de închirieri de echipamente (care au flotile de utilaje date spre folosință altor companii) și, în general, oricărei companii ai cărei operațiuni depind de funcționarea continuă a unor mașini și instalații mobile de șantier. De asemenea, autorități sau companii de utilități ce operează echipamente grele (de exemplu, pentru întreținerea infrastructurii) pot folosi asigurarea CPM. Polița este flexibilă – se pot asigura atât toate utilajele unei firme, cât și doar anumite echipamente-cheie, în funcție de nevoile și bugetul asiguratului.

De ce este necesară asigurarea: Utilajele moderne de construcții au costuri ridicate de achiziție și reparație. Bugetul unei companii de construcții poate fi grav afectat dacă un utilaj de bază este distrus subit. Fără excavator sau macara, lucrările se pot opri, cauzând întârzieri și penalități contractuale. Asigurarea CPM este necesară pentru a garanta continuitatea operațională: în caz de avarie, asigurătorul furnizează compensația financiară imediată pentru reparație sau înlocuire. Multe contracte mari prevăd ca antreprenorii să aibă utilajele asigurate, tocmai pentru a se asigura că un incident nu va compromite proiectul. Totodată, pentru companiile care lucrează pe marje strânse, protejarea investiției în echipamente prin asigurare este un element de prudență financiară - ferindu-le de cheltuieli catastrofale neașteptate. Nu în ultimul rând, băncile sau firmele de leasing care finanțează achiziția utilajelor cer adesea ca acestea să fie asigurate, pentru a-și proteja garanțiile.

Avantajele față de lipsa asigurării: În absența unei polițe CPM, compania ar trebui să suporte din propriul buzunar costul oricărei defecțiuni majore sau pierderi de utilaj - ceea ce poate duce la dificultăți financiare serioase sau chiar insolvență, mai ales dacă incidentul are loc într-un moment critic (de exemplu, în plin sezon de lucru). De asemenea, fără asigurare, timpul de recuperare după un accident se prelungește: firma trebuie să găsească fonduri, să negocieze credite sau să realoce bani de la alte capitole pentru a repara sau cumpăra un nou utilaj, timp în care șantierul stagnează. 
Prin contrast, cu asigurare, despăgubirea promptă asigură că utilajul poate fi reparat rapid sau înlocuit, menținând proiectul în grafic. În plus, asigurarea reduce stresul managerial - conducerea știe că are un plan de rezervă și nu va fi nevoită să facă compromisuri (precum folosirea unui utilaj subdimensionat ca înlocuitor temporar) care ar putea afecta calitatea lucrărilor. 
Pe scurt, polița CPM protejează capitalul și fluxul de lucru al constructorului, transformând riscurile majore în costuri suportabile (prima de asigurare).

Delay in Start-Up (DSU) / Advance Loss of Profit (ALOP) - Asigurarea întârzierii începerii activității / pierderii anticipate de profit

Scopul asigurării: Delay in Start-Up (DSU), numită și Advance Loss of Profit (ALOP), este o asigurare menită să protejeze beneficiarii investițiilor (dezvoltatori, proprietari de proiecte) împotriva pierderilor financiare cauzate de întârzierea finalizării construcției sau începutului operațiunilor. Cu alte cuvinte, dacă un proiect de construcție nu poate fi dat în folosință la data planificată din cauza unui eveniment asigurat (de exemplu, o daună acoperită de polița CAR/EAR), asigurarea DSU/ALOP va despăgubi pierderile de venit și costurile fixe pe care le suportă beneficiarul în perioada de întârziere. Această asigurare completează polițele CAR/EAR: în timp ce CAR/EAR acoperă daunele materiale ale proiectului, DSU/ALOP acoperă consecința economică a acelor daune - anume, venitul nerealizat din cauza amânării începerii activității comerciale a obiectivului.

Riscuri acoperite: Polița DSU/ALOP este strâns legată de asigurarea de construcții (CAR/EAR) - evenimentele care declanșează despăgubirea sunt cele acoperite de CAR/EAR care duc la o întârziere peste perioada de realizare planificată. 
Exemple de asemenea evenimente: un incendiu major pe șantier, inundații sau calamități naturale ce provoacă distrugeri și reconstrucții pe șantier, prăbușirea unei părți a construcției, un accident tehnic în timpul testelor finale etc. Ca urmare a unui astfel de eveniment, dacă data de finalizare a proiectului se decalează, DSU/ALOP acoperă pierderile de profit brut pe care le-ar fi obținut beneficiarul dacă obiectivul începea să funcționeze la timp. De asemenea, pot fi acoperite cheltuieli suplimentare necesare grăbirii lucrărilor pentru a recupera întârzierea (de exemplu, ore suplimentare plătite, închirierea de echipamente suplimentare) sau costuri fixe continue (dobânzi la credite, chirii, salarii esențiale) pe care beneficiarul trebuie să le suporte în perioada de întârziere, fără să aibă încă venituri din proiect. Asigurarea definește clar care sunt elementele de profit anticipat acoperite (de regulă, marja brută din exploatare, incluzând profitul net pierdut și cheltuieli fixe permanente) și perioada maximă indemnizată (de exemplu, până la 6 sau 12 luni de întârziere, în funcție de poliță).

Exemple în Republica Moldova: Un caz practic: să zicem că se construiește un centru comercial în Chișinău, care trebuia deschis la 1 decembrie (înainte de sezonul de vârf al vânzărilor). Cu o lună înainte, un incendiu pe șantier distruge instalațiile electrice, amânând deschiderea cu trei luni. Fără asigurare, proprietarul mall-ului ar pierde chirii de la magazinele care trebuiau să funcționeze în acele trei luni, iar magazinele ar pierde vânzări. Cu o poliță DSU/ALOP, proprietarul este despăgubit pentru profitul nerealizat (chiriile) aferente perioadei de întârziere, putând astfel să-și plătească în continuare creditul bancar și cheltuielile de întreținere, chiar dacă mall-ul nu e deschis. Alt exemplu: întârzierea finalizării unei fabrici de procesare din cauza prăbușirii unui rezervor pe șantier - asigurarea va acoperi profitul pe care fabrica ar fi trebuit să-l genereze în perioada cât a stat neproductivă. De asemenea, în proiectele de infrastructură publică (ex: o stație de tratare a apei construită cu fonduri externe), întârzierile pot atrage penalități sau pierderea finanțării; o poliță ALOP poate acoperi costurile financiare rezultate din neoperarea la timp a investiției.

Cui i se adresează: DSU/ALOP este adresată în primul rând investitorilor/proprietarilor proiectului - cei care suferă efectiv pierderea de venit. De obicei, beneficiarul lucrării (compania care va exploata clădirea sau infrastructura construită) este cel care încheie această asigurare, uneori fiind chiar stipulată ca obligație în contractul de finanțare sau în acordul cu constructorul. În practica internațională, băncile și instituțiile de creditare impun adesea dezvoltatorilor să ia o poliță DSU dacă finanțează proiectul, pentru a asigura fluxul de numerar necesar rambursării creditului chiar dacă proiectul se lovește de întârzieri neprevăzute. Contractorii pot fi interesați și ei indirect de existenta ALOP (de exemplu, prin clauze care îi fac beneficiari ai despăgubirii dacă întârzierea le generează costuri suplimentare de șantier), însă în general polița este încheiată pe numele proprietarului.

De ce este necesară asigurarea: În proiectele mari, timpul înseamnă bani. Fiecare zi de întârziere poate însemna mii sau milioane de lei pierduți în venituri nerealizate. Asigurarea DSU/ALOP asigură stabilitatea financiară a investiției: compania care a dezvoltat proiectul își poate onora în continuare obligațiile financiare (plata creditelor, a utilităților, a personalului deja angajat pentru operare) chiar dacă obiectivul nu e funcțional la data așteptată. În lipsa unei asemenea asigurări, întârzierile mari pot duce la incapacitate de plată, pot speria investitorii și pot chiar compromite viabilitatea proiectului (de exemplu, dacă o fabrică nu începe producția la timp, ar putea pierde contracte sau cote de piață critice). Mai mult, finanțatorii externi consideră această asigurare o metodă de a de-risca finanțarea construcției, transferând riscul de neplată din cauza întârzierilor către un asigurător. Pentru autorități publice, asigurarea ALOP la proiecte de parteneriat public-privat sau concesiuni asigură că veniturile estimate (taxe, tarife) nu se pierd dacă inaugurarea se amână.

Avantajele față de lipsa asigurării: Fără DSU/ALOP, consecințele financiare ale unei întârzieri cad exclusiv pe umerii beneficiarului: acesta ar putea intra în default pe credite, ar consuma rezervele financiare ale companiei pentru a menține șantierul sau personalul, și ar avea profituri mult reduse pe termen lung. Situația poate degenera în litigii cu constructorul, încercând recuperarea pierderilor prin daune interese, însă astfel de procese sunt greoaie și cu rezultat incert (mai ales dacă întârzierea a fost cauzată de forță majoră și nu strict de culpa constructorului). Cu o poliță DSU/ALOP, beneficiarul are garanția că fluxul de venit este protejat: primește compensațiile necesare pentru a trece peste perioada neproductivă fără pierderi majore. Astfel, relația cu banca rămâne solidă, acționarii/investitorii au siguranța că proiectul rămâne profitabil pe termen lung, iar constructorul nu e presat de eventuale revendicări financiare colaterale. Practic, asigurarea acționează ca un colac de salvare financiară, permițând proiectului să ajungă la linia de sosire în ciuda obstacolelor întâmpinate pe parcurs.

Machinery Breakdown (MB) - Asigurarea avariilor accidentale ale utilajelor

Scopul asigurării: Machinery Breakdown (MB) este o poliță care acoperă avariile interne, subite și accidentale ale utilajelor și instalațiilor unei companii. Această asigurare este crucială în sectoare industriale, producție sau utilități, unde un singur utilaj critic poate reprezenta inima întregului proces de producție. Spre deosebire de asigurarea de bunuri standard (care acoperă riscuri externe precum incendiu, inundație etc.), MB este special creată pentru a acoperi defecțiuni tehnice neprevăzute ale echipamentelor - cum ar fi cedarea unei piese, o avarie mecanică sau electrică - evenimente care altfel nu ar fi despăgubite de o poliță obișnuită de proprietate. Scopul poliței MB este să finanțeze reparația rapidă sau înlocuirea echipamentului stricat, minimizând astfel perioadele de oprire a activității.

Riscuri acoperite: Asigurarea MB este o acoperire de tip „toate riscurile accidentale” pentru utilaje, concentrată pe cauze interne ale avariilor. Sunt despăgubite, de regulă, incidente precum: defecțiuni mecanice sau electrice bruște (ex.: ruperea arborelui unui motor, griparea lagărelor, fisurarea neprevăzută a unui element sub presiune), scurtcircuite, supratensiuni sau fluctuații de curent care distrug componente electrice sau electronice, erori de operare umană care duc la avarierea echipamentului (de pildă, suprasolicitarea unui utilaj, manevre greșite), vibrații sau șocuri mecanice puternice, precum și alte accidente interne (căderea accidentală a unui corp străin într-un utilaj, provocând avarii). Practic, orice avarie nenintenționată și neprevăzută a echipamentului, care necesită reparații, poate fi acoperită. Polița nu acoperă însă uzura normală și îmbătrânirea materialelor, lipsa de mentenanță (adică dacă utilajul nu a fost întreținut conform recomandărilor și se deteriorează din această cauză) sau defectele de fabricație cunoscute. De asemenea, sunt excluse de obicei daunele provocate intenționat ori din neglijență gravă și situațiile care sunt acoperite de alte polițe (incendiu, calamități - care țin de asigurarea de bunuri, nu de MB, deși uneori asigurarea MB poate fi extinsă și pentru astfel de riscuri, ca o completare).

Exemple în Republica Moldova: Gândiți-vă la o fabrică de băuturi răcoritoare din Moldova: are o linie de îmbuteliere ultramodernă, cu multiple utilaje sincronizate. Dacă brusc unul dintre utilaje - să zicem compresorul de aer sau utilajul de etichetat - suferă o defecțiune majoră (din cauze interne, nu dintr-un incendiu sau inundație), asigurarea MB ar acoperi costul reparației sau înlocuirii pieselor avariate, care altfel ar putea costa zeci de mii de euro. 
Un alt exemplu: într-un spital județean, aparatul de tomografie computerizată (CT) se strică subit din cauza unei defecțiuni electronice; această avarie este acoperită de polița MB a spitalului, permițând aducerea rapidă a unui inginer de service și achitarea costului pieselor, astfel încât aparatul să redevină funcțional. De asemenea, companiile de utilități din Moldova (apă, energie) pot folosi MB: dacă într-o stație de pompare se arde motorul unei pompe din cauza unei fluctuații de tensiune pe rețea, polița MB va despăgubi recondiționarea motorului sau achiziția unuia nou, reducând downtime-ul. Practic, în orice situație în care un utilaj critic “cade” neașteptat, asigurarea de avarii utilaje intervine.

Cui i se adresează: Asigurarea MB este destinată oricărei companii sau instituții care depinde de funcționarea continuă a unor echipamente complexe: fabrici de producție (din orice industrie - alimentară, textilă, metalurgie, prelucrarea lemnului etc.), centrale electrice și termice, companii petroliere sau chimice, operatori de telecomunicații (cu echipamente de rețea), furnizori de utilități (stații de epurare, rețele electrice), spitale și clinici (cu aparatură medicală costisitoare), companii IT cu centre de date, și lista poate continua. Orice firmă de producție care are linii automatizate ar trebui să aibă MB pentru principalele utilaje. De asemenea, constructorii pot încheia MB pentru utilajele lor, dar cum acestea sunt adesea mobile, mai potrivit e CPM în acel caz - MB se focusează pe echipamente staționare sau instalații fixe dintr-o locație.

De ce este necesară asigurarea: În multe afaceri, un singur utilaj critic înseamnă diferența între continuitatea operațională și oprirea totală a producției. O defecțiune majoră poate dura zile sau săptămâni să fie remediată și implică costuri substanțiale - piese de schimb scumpe, echipe de intervenție specializate, eventual transportul utilajului la reparat. Fără asigurare, toate aceste costuri trebuie suportate de companie pe moment, ceea ce poate destabiliza financiar firma (mai ales dacă se întâmplă mai multe avarii în perioade diferite). În plus, pe durata reparației, compania pierde profit pentru că nu poate produce sau nu își poate desfășura activitatea normal (gândiți-vă la un producător care are comenzile blocate pentru că linia e oprită). Asigurarea MB este esențială pentru managementul riscului: practic, externalizezi riscul acestor defecțiuni către asigurător, plătind o primă relativ mică raportat la potențiala daună. În multe cazuri, băncile cer companiilor industriale să aibă MB atunci când finanțează achiziția unor utilaje scumpe sau dezvoltarea unei fabrici, pentru a se asigura că un eșec tehnic nu va periclita capacitatea firmei de a-și plăti creditul. Și din perspectiva administrativă (inclusiv la instituții publice), asigurarea MB ajută la planificarea bugetară - se evită alocările de urgență de fonduri în caz de avarii, știind că există acoperire.

Avantajele față de lipsa asigurării: Dacă o companie decide să nu asigure utilajele și aparatele, își asumă implicit că va acoperi orice defecțiune din fonduri proprii. Asta poate funcționa pentru defecțiuni minore, însă în cazul unui incident major (cum ar fi distrugerea rotorului unui generator sau spargerea unui cuptor industrial), impactul financiar poate fi devastator - cheltuieli mari și venituri pierdute simultan. Cu asigurare MB, compania primește rapid fonduri pentru repararea utilajului, reducând timpul de nefuncționare. Mai mult, multe polițe MB pot include servicii de asistență: de exemplu, avansuri din despăgubire pentru a comanda imediat piesele necesare, sau acces la rețeaua asigurătorului de service-uri partenere. Așadar, cu MB, timpul de recuperare se scurtează considerabil. Financiar, plata primei de asigurare este mult mai previzibilă și planificabilă decât riscul unui șoc financiar mare. Fără asigurare, firma ar putea fi nevoită să apeleze la împrumuturi de urgență (cu costuri mari) pentru a repune utilajul în funcțiune - dacă reușește. În cel mai rău caz, un echipament distrus complet ar putea să nu fie înlocuit luni de zile, timp în care firma pierde cotă de piață sau încalcă contracte de livrare. Avantajul major al asigurării MB este deci protecția continuității afacerii: transformă un risc potențial catastrofal într-o situație gestionabilă, cu impact minim pe termen lung asupra companiei.

Machinery Loss of Profit (MLOP) - Asigurarea pierderilor de profit cauzate de avarii de utilaje

Scopul asigurării: Machinery Loss of Profit (MLOP), denumită și uneori Business Interruption cauzat de avarii utilaje, este complementul asigurării MB discutate anterior. Dacă polița MB acoperă costurile de reparare a utilajului defect, MLOP acoperă pierderile financiare suferite de companie din cauza întreruperii activității pe perioada cât utilajul este nefuncțional. Cu alte cuvinte, MLOP despăgubește profitul pierdut și cheltuielile fixe ce continuă să curgă în timp ce producția este întreruptă, ca rezultat direct al unei avarii acoperite de polița MB. Scopul acestui tip de asigurare este să readucă firma în poziția financiară în care s-ar fi aflat dacă incidentul nu ar fi avut loc, acoperind consecințele economice ale avarierii utilajelor critice.

Riscuri acoperite: Declanșatorul asigurării MLOP este o daună materială acoperită prin polița Machinery Breakdown (sau uneori prin alte polițe de echipamente), care cauzează reducerea cifrei de afaceri. Practic, dacă un utilaj asigurat prin MB se strică și intră în reparații, iar asta duce la scăderea producției, atunci polița MLOP intră în acțiune. Acoperirea tipică include: pierderea de profit brut proporțional cu reducerea producției sau a serviciilor prestate din cauza avariei, costuri fixe care continuă (salariile personalului, chiria spațiului, ratele la bancă, utilități) pe durata întreruperii, și eventual cheltuieli suplimentare de operare pe care le face firma pentru a diminua pierderea (de exemplu, plătește ore suplimentare la alte linii de producție sau externalizează temporar producția la un terț - cheltuieli care pot fi acoperite pentru că ajută la reducerea pierderilor totale). Polița definește o perioadă de indemnizare maximă - de exemplu 3 luni, 6 luni sau 12 luni - timp în care se calculează pierderile acoperite, și poate avea o franșiză de timp (ex: primele 5 zile de oprire nu se despăgubesc, considerându-se ca fiind auto-susținute de companie). MLOP acoperă numai pierderile provenite dintr-o cauză asigurată la utilaj; dacă utilajul se strică dintr-o cauză exclusă de MB, atunci nici pierderea de profit nu e acoperită. Astfel, MLOP merge mână în mână cu MB - fără MB nu există acoperire MLOP (decât în cazuri speciale de polițe stand-alone de întrerupere, dar acelea sunt alt tip).

Exemple în Republica Moldova: Să presupunem că o fabrică de ciment din Republica Moldova are cuptoare industriale asigurate prin MB. Unul dintre cuptoare suferă o avarie severă și trebuie oprit 2 luni pentru reparații capitale. În acest timp, producția fabricii scade cu 50%, ceea ce înseamnă că vânzările și profitul scad proporțional. Polița MLOP, atașată asigurării MB, va despăgubi compania pentru profitul nerealizat în cele 2 luni de funcționare la capacitate redusă, precum și pentru costurile fixe (salariile muncitorilor, cheltuielile de mentenanță ale fabricii etc.) care continuă indiferent de producție. 
Alt exemplu: o brutărie industrială are un cuptor principal care se defectează din cauza unei probleme mecanice, iar producția scade la jumătate timp de 3 săptămâni până se repară utilajul - MLOP acoperă profitul pierdut din pâinea și produsele care nu au mai putut fi realizate în acea perioadă, permițând brutăriei să-și mențină planul financiar anual. 
În sectorul serviciilor: dacă un centru de date IT are un generator electric de rezervă care cedează (avariat, deci acoperit de MB) și din cauza unei pene de curent neacoperite serverele cad timp de 12 ore, MLOP ar putea acoperi penalitățile contractuale pe care centrul de date trebuie să le plătească clienților pentru downtime, sau veniturile pierdute din oprirea serviciului - desigur, dacă astfel de situații sunt prevăzute în poliță.

Cui i se adresează: Asigurarea MLOP este destinată companiilor pentru care întreruperea activității chiar și pentru scurt timp provoacă pierderi mari de profit. În principal, industriile de producție și procesare sunt vizate - fabrici, uzine, rafinării, producători de energie etc. , deoarece acolo utilajele sunt direct legate de realizarea veniturilor. Orice firmă care încheie o asigurare MB pentru utilajele sale ar trebui să analizeze și opțiunea MLOP dacă are o dependență ridicată de anumite echipamente. 
De asemenea, instituții ca spitalele (care ar putea pierde finanțări sau ar trebui să plătească servicii externe dacă un aparat critic nu funcționează) pot folosi MLOP. Cu toate acestea, MLOP este mai puțin întâlnită la scară mică în Moldova, fiind de obicei folosită la proiecte industriale mari sau când există finanțatori care solicită acoperire de Business Interruption. Publicul țintă principal rămâne deci mediul industrial și de afaceri cu procese continue.

De ce este necesară asigurarea: Chiar dacă o companie își asigură bunurile și utilajele și primește despăgubiri materiale, venitul pierdut în perioadele de oprire nu se recuperează de la sine. MLOP este necesară pentru a oferi firmei stabilitate financiară deplină: acoperă nu doar paguba directă, ci și efectele sale asupra bilanțului. Acest lucru poate face diferența între un an profitabil și unul pe pierdere în contabilitatea firmei. De multe ori, companiile care au credite de rambursat (luate pentru investiții în utilaje) sunt practic obligate să aibă MLOP - altfel, dacă un utilaj achiziționat pe credit se strică, firma se trezește că trebuie să plătească ratele la bancă în continuare, fără să poată produce la capacitate normală. Băncile și investitorii preferă ca firmele să aibă și componenta de pierdere de profit asigurată, tocmai pentru a fi siguri că firma își poate menține serviciul datoriei și obligațiile către acționari chiar și în cazul unor opriri neprevăzute. În plus, din punct de vedere strategic, o firmă ce dispune de MLOP poate fi mai relaxată în a implementa planuri de continuitate - știe că are suport financiar dacă trebuie să oprească temporar producția, deci poate lua decizii de remediere optime, nu doar urgente.

Avantajele față de lipsa asigurării: Fără MLOP, o companie își poate vedea eforturile de un an ruinate de o singură pană prelungită: chiar dacă utilajul este reparat prin MB, cele câteva săptămâni sau luni de inactivitate pot duce la pierderea clienților (care s-au aprovizionat de la concurență între timp), la reducerea cotei de piață și la probleme de cash-flow (pentru că cheltuielile au continuat în absența încasărilor). Cu MLOP, firma primește compensații care să îi permită să-și plătească cheltuielile curente și să-și mențină profitul operațional, ca și cum incidentul nu ar fi avut loc. Asta înseamnă, de exemplu, că poate continua să-și plătească angajații cheie (evitând plecarea lor), poate onora măcar parțial comenzile importante apelând la soluții temporare (știind că asigurarea îi decontează costurile suplimentare de producție alternativă) și își menține relațiile cu partenerii. 
Fără asigurare, firma ar fi nevoită poate să se împrumute pentru a acoperi gaura financiară creată sau să taie din costuri (concedieri, renunțări la investiții planificate), ceea ce poate avea efecte negative pe termen lung. MLOP oferă deci reziliență: compania trece peste perioada dificilă fără șocuri majore, putând reveni la operațiuni normale cu minim de consecințe pe piață.

Civil Engineering Completed Risks (CECR) - Asigurarea lucrărilor de inginerie civilă finalizate

Scopul asigurării: După finalizarea unei construcții civile majore (infrastructură), riscurile nu dispar - obiectivul rămâne expus la dezastre naturale și alte evenimente care îl pot avaria. Civil Engineering Completed Risks (CECR) este o asigurare specializată care acoperă structurile de inginerie civilă după darea lor în folosință, adică în faza operațională. Acest tip de poliță este conceput pentru active precum drumuri, autostrăzi, poduri, tuneluri, baraje, căi ferate, porturi, rețele de utilități etc., care odată construite, trebuie protejate pe termen lung împotriva unor riscuri catastrofale sau neprevăzute care nu țin de o întreținere deficitară, ci de factori externi. Scopul CECR este să asigure că investiția în infrastructură rămâne protejată: dacă un eveniment major deteriorează structura finalizată, fondurile de reparație vin de la asigurător, nu împovărează bugetul proprietarului sau al comunității.

Riscuri acoperite: Asigurarea CECR oferă o acoperire extinsă pentru daune fizice survenite brusc și accidental structurii asigurate, cauzate de o varietate de pericole. 
Printre acestea se regăsesc: 
-incendii sau explozii care afectează structura (chiar dacă probabilitatea de incendiu la, să zicem, un pod este mică, totuși există riscul de exemplu al unui vehicul care ia foc pe pod și cauzează avarii), 
-inundații și viituri, alunecări de teren, furtuni violente, trăsnete, care pot eroda sau rupe elemente de infrastructură, cutremure ce pot cauza fisuri sau prăbușiri parțiale, 
-prăbușirea accidentală a unei părți a structurii (de exemplu, surparea unui tunel, colapsul unui dig), 
-impacturi externe - de pildă, un vehicul greu sau un vas lovește un pod sau cheu portuar, 
-acte de vandalism sau sabotaj (dacă nu sunt excluse prin clauze speciale) și chiar furtul unor elemente din structură (cum ar fi furtul de cabluri electrice sau elemente metalice ce compromit integritatea). 
Multe polițe CECR acoperă și evenimente catastrofale: de exemplu prăbușirea unui pod din cauza unei combinări de factori (viitură + bușteni care lovesc pilonii). De asemenea, se poate extinde acoperirea și pentru întreruperi de activitate provocate de avarierea infrastructurii (de exemplu, pierderea veniturilor din taxele de autostradă în urma închiderii ei temporare pentru reparații poate fi asigurată la cerere). Notabil, CECR în general exclude defectele ascunse sau de construcție (latent defects) - acelea țin de alt tip de asigurare (decenală, discutată în secțiunea următoare), precum și uzura normală și întreținerea precară. Cu alte cuvinte, CECR acoperă hazardurile externe după finalizare, nu vicii de construcție.

Exemple în Republica Moldova: Dacă ne gândim la infrastructura Moldovei, un exemplu clar este un pod peste râu (Prut sau Nistru) aflat în exploatare. În cazul (teoretic) al unui cutremur puternic sau al unei viituri istorice care avariază podul, o poliță CECR ar acoperi costurile de reparare și reconstrucție a secțiunilor afectate, permițând redeschiderea rapidă a circulației. 
Alt exemplu: un segment de drum național sau autostradă finalizat - dacă o alunecare masivă de teren sau o inundație distruge terasamentul pe o porțiune lungă, asigurarea CECR ar plăti refacerea drumului. La fel, pentru un baraj sau dig de acumulare: în caz de furtună extremă combinată cu viitură ce produce breșe în dig, polița CECR ar acoperi reparațiile structurale. Chiar și în zone urbane - de exemplu rețeaua centrală de apă și canalizare reabilitată dintr-un oraș - dacă un eveniment major (să zicem, o surpare de teren) rupe conducte și strică infrastructura subterană, CECR ar putea interveni financiar. În absența asigurării, toate aceste costuri ar trebui suportate din fonduri publice sau de către proprietarii infrastructurii, ceea ce ar fi dificil și ar duce la timp mare de recuperare.

Cui i se adresează: CECR este adresată în principal deținătorilor și operatorilor de infrastructură. Asta include autorități publice (Compania de Stat a Drumurilor, administrații locale care dețin poduri sau diguri, companii de utilități deținute public) dar și operatori privați acolo unde e cazul (de exemplu, dacă ar exista concesionari privați de autostrăzi, căi ferate sau facilități portuare, ei ar fi interesați). De asemenea, proiectele de tip PPP (parteneriat public-privat) sau concesiunile pe termen lung includ de obicei obligativitatea operatorului de a asigura infrastructura pe toată durata operării. 
Investitorii străini implicați în astfel de proiecte cer adesea o poliță CECR pentru a-și proteja investiția post-construcție. Practic, orice entitate care are responsabilitatea întreținerii și funcționării unei lucrări de inginerie civilă finalizate poate beneficia de CECR: de la Ministere și agenții guvernamentale care administrează drumuri, până la companii de utilități (apă, canal, energie) și, în unele cazuri, mari companii industriale care dețin infrastructuri proprii (căi ferate industriale, diguri pentru apă industrială etc.).

De ce este necesară asigurarea: Infrastructura este, de regulă, foarte costisitor de reparat dacă suferă stricăciuni majore. Bugetele publice sunt adesea sub presiune - dacă un pod important se prăbușește parțial, găsirea imediată a fondurilor pentru reconstrucție poate fi o provocare. Asigurarea CECR asigură că există un mecanism financiar de reacție rapidă: în loc să aștepte realocări bugetare, împrumuturi sau ajutoare internaționale, autoritatea poate folosi despăgubirea de la asigurare pentru a demara prompt lucrările de refacere. Pentru operatorii privați, necesitatea e și mai clară: veniturile lor depind de infrastructura funcțională - de exemplu, un concesionar de autostradă pierde bani în fiecare zi în care autostrada e închisă din cauza unui dezastru. 
Asigurarea CECR oferă și liniște investitorilor și finanțatorilor: un proiect de infrastructură finanțat prin credite este mai sigur dacă după inaugurare se menține asigurat, pentru că riscul ca un dezastru să lase banca cu un “active” distrus scade (banca știe că se va repara via asigurare). De asemenea, multe țări și organisme finanțatoare (BEI, BERD etc.) recomandă sau impun menținerea asigurării pentru un număr de ani post-finalizare, mai ales la proiecte mari. În esență, CECR este necesară pentru reziliența infrastructurilor critice: societatea își permite mai ușor să treacă peste un dezastru dacă infrastructura e asigurată, reducând impactul economic și social al indisponibilității acesteia.

Avantajele față de lipsa asigurării: Fără CECR, atunci când o infrastructură este grav afectată, există riscul ca refacerea să întârzie mult sau să fie parțială din lipsă de fonduri. Acest lucru poate avea consecințe cascade: de exemplu, dacă un pod rutier stă stricat un an, activitatea economică din zona respectivă are de suferit (rute ocolitoare, timp pierdut, costuri mai mari de transport), comunitățile pot rămâne izolate, iar costul total societal depășește adesea cu mult costul direct al reparației. Cu o asigurare CECR, fondurile de reparație vin repede, deci timpul de inactivitate a infrastructurii scade, limitând perturbările. 
De asemenea, se evită sarcina suplimentară pe bugetul de stat sau local: în loc să se taie de la alte proiecte sau servicii publice pentru a finanța reparația de urgență, banii vin de la asigurător. 
Pentru un operator privat, avantajul e supraviețuirea business-ului: fără asigurare, un eveniment catastrofal l-ar putea duce direct în faliment (dacă trebuie să reconstruiască din fonduri proprii), în timp ce cu asigurare poate continua activitatea după un interval relativ scurt. Nu în ultimul rând, asigurarea CECR aduce și disciplină în mentenanță: de obicei asigurătorii cer ca infrastructura să fie bine întreținută și inspectată periodic, ceea ce înseamnă că deținătorul va avea grijă să mențină standarde înalte (ceea ce oricum trebuie făcut, dar asigurarea adaugă un nivel de verificare). În concluzie, cu CECR, riscurile post-construcție devin controlabile financiar, iar comunitatea sau investitorii nu rămân descoperiți în fața dezastrelor.

Decennial Liability - Asigurarea de răspundere pentru vicii ascunse (10 ani de la finalizare)

Scopul asigurării: Decennial Liability (răspunderea decenală) este o formă de asigurare și garanție care acoperă defectele structurale majore apărute în primii 10 ani de la finalizarea unei construcții, fără a mai fi necesară dovedirea culpei constructorului. Practic, în țările cu sistem de răspundere decenală (de obicei țări de drept civil precum Franța, dar conceptul a fost preluat și în alte jurisdicții), constructorii și proiectanții sunt responsabili timp de 10 ani pentru integritatea structurală a clădirilor și lucrărilor. Asigurarea de răspundere decenală este o poliță care preia această responsabilitate financiară: dacă în intervalul de 10 ani de la recepția lucrării apar defecte grave din cauza cărora clădirea devine improprie utilizării sau se prăbușește parțial, asigurătorul va despăgubi costurile de remediere, reconstrucție și daunele asociate, indiferent dacă există sau nu culpă directă a constructorului. Este, în esență, o asigurare de garanție post-construcție împotriva viciilor ascunse de construcție, oferind protecție pe termen lung beneficiarilor și utilizatorilor clădirii.

Riscuri acoperite: Polița decenală acoperă defectele majore de structură și stabilitate apărute după finalizare, care afectează rezistența și siguranța construcției. Exemple de situații acoperite: fisuri serioase în fundații sau în pereții portanți, tasări sau cedări ale structurii (cum ar fi afundarea unei părți a clădirii din cauza unei fundații insuficiente), prăbușirea planșeelor sau a acoperișului din cauza unor erori de calcul structural, infiltrații masive de apă prin structura clădirii din cauza unor defecte de execuție care compromit siguranța (ex: corodarea armăturilor), sau orice alt defect de construcție (materiale sub standard, execuție necorespunzătoare, erori de proiectare) care conduce la periclitarea stabilității și utilizării normale a construcției. Important: nu orice mică problemă este acoperită - se vizează viciile ascunse și grave. 
De asemenea, decenalul este o asigurare de răspundere obiectivă, nu acoperă defecțiuni apărute din uzura normală, întreținere proastă sau modificări ulterioare aduse clădirii. Dacă un element cedează din motive de forță majoră (cutremur, inundație), în general nu intră la decenal (aceste situații sunt acoperite de obicei de asigurări de bunuri sau de cele tip CECR dacă e infrastructură). Răspunderea decenală ține de defecte intrinseci ale clădirii, provenite din perioada construcției.

Exemple în Republica Moldova: Să ne imaginăm un bloc de apartamente nou construit în Chișinău. După 5 ani de la predare, încep să apară fisuri adânci în structura de rezistență, iar clădirea prezintă risc seismic sporit, punând în pericol locatarii. 
O poliță de răspundere decenală (dacă ar fi fost în vigoare) ar acoperi costurile remedierii integrale a structurii (sau chiar reconstrucției, dacă este cazul), despăgubind proprietarii și asigurând că clădirea redevine sigură, fără ca aceștia să suporte costul din buzunar. 
Alt exemplu: un hotel sau o clădire de birouri ridicată recent, la care pe la anul 7 post-recepție se descoperă că s-a folosit un beton de calitate inferioară în stâlpi, iar acum trebuie consolidată structura urgent - asigurarea decenală ar acoperi intervențiile de consolidare necesare. Chiar și în lucrări de infrastructură, conceptul se aplică: de exemplu, un pod inaugurat începe să prezinte deformări la un pilon după câțiva ani, din cauza unui viciu de execuție - decenalul ar acoperi reparațiile capitale. 
În Republica Moldova, legislația nu obligă în mod explicit la asigurare decenală la toate construcțiile, dar în practică, dezvoltatorii serioși ar putea opta pentru o astfel de poliță pentru a oferi garanții suplimentare cumpărătorilor (de exemplu, la ansambluri rezidențiale premium, ca element de marketing și siguranță) sau pentru a îndeplini cerințe ale finanțatorilor externi în cazul unor proiecte mari.

Cui i se adresează: Asigurarea de răspundere decenală este încheiată de regulă de către constructori (antreprenorul general) și/sau de dezvoltatorii/proprietarii proiectului, acolo unde aceasta este dorită sau cerută. Beneficiarii finali ai poliței sunt, în caz de daune, proprietarii clădirii sau lucrării (care pot fi persoane fizice - ex. proprietarii de apartamente, sau companii ori entități publice - proprietare ale construcției). Și proiectanții și arhitecții pot fi incluși sau pot avea propriile polițe de răspundere decenală, dat fiind că în cele 10 ani sunt responsabili solidar în multe jurisdicții. Practic, polița protejează toate părțile implicate în construcție: dezvoltatorul nu riscă să plătească reparații enorme după vânzarea proiectului, constructorul își acoperă obligația legală de garanție, iar proprietarii/utilizatorii finali primesc siguranța că orice defect major va fi remediat fără cost pentru ei. În cazul unor proiecte publice complexe (spitale, săli polivalente, poduri), autoritatea contractantă poate solicita constructorului să aibă asigurare decenală, știind că bugetul public e astfel protejat pe 10 ani împotriva defectelor de construcție.

De ce este necesară asigurarea: Această asigurare adresează un risc care altfel e dificil de gestionat: defectele ascunse de construcție pot dura ani până devin vizibile, iar atunci pot necesita reparații costisitoare și urgente. Fără asigurare, dacă apare un astfel de viciu, cei afectați (proprietari, asociații de proprietari, beneficiari) trebuie fie să dea în judecată constructorul/proiectantul - un proces complicat, care poate dura ani și în care trebuie dovedită vina, timp în care clădirea se deteriorează - fie să suporte ei costurile (ceea ce e nedrept, deoarece au cumpărat un produs considerându-l de calitate). Asigurarea decenală asigură un cadru de protecție automată: când se constată defectul structural grav, se activează polița și se obțin fonduri pentru remediere indiferent de situația constructorului (poate între timp constructorul a dat faliment sau nu mai există - asigurarea tot va plăti). Este necesară mai ales în contextul în care vrem să construim durabil și de calitate - știind că există o asigurare ce va trebui eventual să plătească, atât constructorii cât și dezvoltatorii sunt motivați să fie mai riguroși (de obicei, asigurătorul evaluează calitatea în timpul construcției înainte să acorde acoperire decenală, ceea ce introduce o verificare tehnică suplimentară). 
Pentru investitori și cumpărători, o clădire asigurată decenal echivalează cu un grad de încredere sporită: știu că nu vor rămâne singuri în fața problemelor mari de structură. În unele țări, cum am menționat, este chiar obligatorie - semn că asigurarea este considerată esențială pentru protejarea interesului public în construcții sigure.

Avantajele față de lipsa asigurării: Fără asigurare decenală, un defect major descoperit după câțiva ani poate duce la situații dramatice: clădiri evacuate (pentru că sunt nesigure), litigii costisitoare între proprietari și constructor (care pot dura mai mult decât ar dura de fapt reparația), posibil falimentul constructorului dacă este forțat prin tribunal să plătească despăgubiri uriașe - ceea ce însă nu ajută proprietarii, căci un constructor falit nu mai poate repara nimic. Comunitățile pot rămâne cu clădiri neutilizabile (cum au fost cazuri în lume de blocuri relativ noi evacuate și lăsate goale din cauza riscului de prăbușire). 
Cu asigurare, toată lumea e mai protejată: despăgubirea vine rapid, se pot face reparațiile necesare sau reconstrucția fără să se aștepte finalizarea litigiilor; proprietarii nu sunt nevoiți să suporte costuri din buzunar (decât eventual o franșiză mică, dacă există); constructorul nu își riscă întreaga existență financiară - răspunderea lui e preluată de asigurător, deci nu va trebui să plătească el milioane de lei, iar asta îi protejează și reputația, permițându-i să continue activitatea. Per total, avantajul major e siguranța pe termen lung: clădirile pot fi folosite cu încredere, știind că dacă (printr-un ghinion) au un defect ascuns periculos, există resursele pentru a-l remedia. În plus, cum am menționat, și prevenția joacă un rol: existența unui sistem decenal face ca încă din faza de construcție toți actorii să fie mai atenți la calitate, iar asigurătorii pot impune controale tehnice - ceea ce scade probabilitatea apariției defectelor. Fără asigurare, nu există acest filtru și nici plasa de siguranță de după.

În Republica Moldova, unde multe proiecte de infrastructură sunt esențiale pentru dezvoltarea economică, utilizarea acestor tipuri de asigurări ajută la derularea în siguranță a investițiilor și la alinierea la practicile internaționale de bună gestionare a riscurilor. Aceste tipuri de asigurari protejează bugetele proiectelor și afacerilor, asigură continuitatea lucrărilor și a operațiunilor, și oferă tuturor părților implicate liniștea că un eveniment neprevăzut nu va deraia complet planurile inițiale.

Trebuie menționat că piața locală de asigurări, deși în creștere, are capacitate financiară limitată pentru a acoperi riscuri de asemenea magnitudine (gândiți-vă la asigurarea unui pod de sute de milioane de lei sau a unui mare complex industrial). 
Insurance ING Broker SRL - un broker de reasigurare din Republica Moldova - joacă un rol cheie în plasarea acestor riscuri pe piețele internaționale. 
Prin parteneriate cu reasigurători de top, cu ratinguri de siguranță A+, A, A- ori BBB+, BBB-, ING Broker se asigură că polițele clienților săi sunt susținute de companii cu forță financiară solidă, capabile să achite despăgubiri mari în caz de dezastru. În practică, asta înseamnă că atunci când o companie de construcții sau o autoritate publică încheie o asigurare CAR, de exemplu, pentru un proiect major, brokerul de reasigurare plasează cea mai mare parte a riscului către reasigurători globali, distribuind povara financiară. Avantajul pentru asigurat este dublu: primește acces la acoperiri extinse și sume asigurate mari (care altfel n-ar fi posibile local) și are garanția că, indiferent cât de mare ar fi o daună, există capacitate financiară în spate pentru a o despăgubi.

Solicită acum o ofertă personalizată de asigurare Constructie si montaj de la Insurance ING Broker și asigură-ți viitorul digital!
E-mail: ingbroker@ingbroker.md
Web: www.easigurari.com
Telefon: +373 69526003